×

Avertizare

JFolder: :files: Calea nu este un director. Cale: /home4/tmf/public_html/images/spectacole/poze_papagalita/galerie
×

Observație

There was a problem rendering your image gallery. Please make sure that the folder you are using in the Simple Image Gallery plugin tags exists and contains valid image files. The plugin could not locate the folder: images/spectacole/poze_papagalita/galerie

”SCHIMB URGENT...TREI SURORI” de Nagle Jackson

 

fata

”SCHIMB URGENT...TREI SURORI” de Nagle Jackson

Spectacolul “Schimb urgent …trei surori “ propune o poveste de o mare actualitate politico - socială, un capitol de istorie recentă , o dramă ce se urmărește cu sufletul la gură, având ca fundal spațiul unui teatru academic rus, înainte și după glasnost . Asemănările cu destinul artelor spectacolului din România de după revoluția din 1989 sunt frapante și creează o emoție puternică, atât pe segmentul comic , cât și pe cel de dramatic. Acest al XX-lea proiect din Programul de Management al lui Lucian Sabados continuă propunerea unor povești importante, cu rezonanță emoțională și culturală , iar prin localizarea poveștii în spațiul nostru de definiție, al celor din lumea teatrului, sperăm să vă dezvăluim alte fațete importante și surprinzătoare ale muncii noastre, ce vă are pe dumneavoastră spectatorii , drept destinatari .

DATA PREMIEREI: 31 MARTIE 2016

Distribuţia spectacolului:

Serghei - Lucian Pînzaru; Ludmila - Monica Ivaşcu; Boris – Marcel Turcoianu

Nina – Corina Borş; Anna - Cătălina Nedelea; Maria - Emilia Mocanu;

Saşa –  Adrian Ştefan; Lena - Flori Popa; Timofei - Alexandru Marin;

Nicolai - Dan Moldoveanu

Regia artistică: Lucian Sabados

Scenografia: Gheorghe Mosorescu

Coregrafia: Liliana Stan

Compoziție și ilustrație muzicală: Lucian Sabados

Aranjamente muzicale: Cornel Cristei

Regizor tehnic - Badiu Toea Mureşan - Lumini -  Mihai Andrei şi Florin Lazăr – Sonorizare - Marian Ecmegian - Recuzită – Ionel Spălatu - Sufleor- Ecaterina Toea Mureşan

GALERIE FOTO - CORNEL CRĂTINEANU

https://www.facebook.com/photo.php?fbid=10201214302797742&set=ms.c.eJxVVEuOBUEIutGk~%3BOv9Lza4eY2rToigUNry9ImK29OaKtc~%3B~_SFWUpVBiLahxg5SQJxZAZ28OosUIwlWMssHvSYOEkCSke01zIqIahFGoNxyatC9hbvr9vI4NavDvRJO~_zjN1Tn5lIAV3B0OqusiYBWzGnl0sTIcAOF5eucZ1umdZw4LLvokVg~%3BefQgZsEb6Q~_TZ1Jgy4gjV~%3BNQgM6PuInjT4TcVdSi3MYJ8ZtjpIJ95rGNp~%3BYRZ8YA4TxgS~%3BThVCUVNHNbqJCMp07DPiEkjbEZikWBkdbqPC4ELZhW6IxJGoCNyanLXkDNsm5aT88CpHKfIp~_U4HbiAXUa2V55evb3olfWtMm8UPtDhNBSn0tK04SrwpexLBTPrO6ydsC6rUOOMYELlNBSb0MqXomrRyhulisTU2IUhNI1gxDFhNCN4L~_V3BwId~%3BpOoY2Y9M~%3BvOXNzLV5m3V32VeRM0BI~%3B42Fd4AWGdRIamfZzChTErK9qcveO~%3B0RYHWR3ecC3bGnYRyNlOzrUXyP9VWAKrWbl35uZ8OsBqZg2c~_nG6m~_l8uTrYDX~_3F~_bh~_7LdQ1djZJU1GEF3~%3BDoYQfJ4DkJka~%3Bhvo4MCf6dmWbwJezww~_5snO3LP67v3RTx3O07N7osfZLfeCCmw8vO~_CFj5bcIiiRph5aoHhHUaymkHGei4nxqcu~%3BHMXagx7jVbk~_x0tlfaP0Epi4M~-.bps.a.10201217528998395&type=3&theater

 

 

 

JOCUL DE-A VACANŢA de Mihail Sebastian

 

 foto 107742

 

Data premierei: 20 septembrie 2015 

Scrisă de Mihail Sebastian în anul 1936 şi pusă în scenă pentru prima dată în anul 1938, cu premiera în 17 decembrie la Teatrul de Comedie, „Jocul de-a vacanţa” constituie prima sa piesă, scrisă, cum aflăm din jurnalul scriitorului, pe baza unor amintiri personale şi a unor teme reluate din romanul său„Femei” (1933).

„Jocul de-a vacanţa” înseamnă jocul de-a uitarea, al omului care fiinţează, măcar din când în când, doar la nivelul unei pure naturalităţi, fără identitate precisă, fără biografie, fără amintiri şi aspiraţii, personajele evadează din lumea uniformizată a convenţiilor sociale şi, eliberaţi, migrează spre o altă lume, unde îi aşteaptă depărtarea, misterul şi uitarea visată, adică un ideal vag şi difuz.

Sebastian surprinde o microlume  contorsionată de probleme intelectuale, morale şi sociale, depăşind timpul şi locul desfăşurării acţiunii şi acesta este şi motivul pentru care „Jocul de-a vacanţa”, ca de altfel şi celelalte piese ale sale, rezistă şi astăzi. Constructţa piesei este atât de minuţios elaborată plastic, începând de la indicaţiile scenografice, continuând cu amănuntele sonorităţilor,  ritmul mişcărilor, detaliile costumelor. Personajele reprezintă caractere ale vieţii cotidiene de oriunde şi oricând: femeia tânără (Corina), femeia bovarică, (madame Vintilă), adolescentul (Jeff), micul funcţionar (Bogoiu), militarul (Maiorul).

Jeff, Bogoiu şi Ştefan sunt prinşi simultan în jocul de-a iubirea. Cei trei acced spre inima Corinei, tânăra care le aprinde imaginaţia, care le structurează opţiunile, care îi ajută să-şi uite şi să-şi înfrângă umilinţele. Vacanţa este pe sfârşite, la fel şi Jocul…întoarcerea în realitatea prozaică este inevitabilă, fiecare dintre „jucători” ştie asta, aşa cum, în subconştient au ştiut-o mereu, în mod paradoxal însă, Ştefan Valeriu refuză, rămâne ancorat în utopia pe care a creat-o, fuge de evidenţe şi prin această atitudine negativistă, distruge puntea sentimentală creată între el şi Corina.

 

Regia şi ilustraţia muzicală: Erwin Şimşensohn

Scenografia: Alina Herescu

Light design: Daniel Klinger

 

Distribuţia:

Ştefan Valeriu                     - Emilian Oprea

Corina                                - Corina Moise

Bogoiu                                - Valentin Terente

Madame Vintilă                     - Ramona Gîngă/Narcisa Novac

Maiorul                               - Marcel Turcoianu

Jeff                                    - Ciprian Nicula

Un călător                          - Zane Jarcu

O călătoare                        - Cătălina Nedelea

Agnes                                - Elena Andron

Mecanicul                          - Adrian Ştefan

Regizor tehnic: Badiu Toea Muresan

Sufleor: Ioana Dragu

Lumini: Mihai Andrei

Sonorizare: Marian Ecmegian

Recuziter: Nela Ioniţă

CRONICI:

http://yorick.ro/jocul-de-a-vacanta-in-filigran/

 

Gaiţele

gaitelede Al. Kiriţescu

Regia: Radu Nichifor
Decoruri si costume: Vioara Bara

 

DISTRIBUŢIE :

Monica Zugravu-Ivaşcu
Elena Andron
Ramona Gângă
Corina Georgiana Borş
Dan Moldoveanu
Cătălina Nedelea
Florentina Popa
Camelia Dilbea
Zane Jarcu
Marcel Turcoianu
Valentin Terente

 

Gaiţele reprezintă una dintre cele mai valoroase comedii de moravuri din dramaturgia românească. Această piesă face parte din aşa zisa trilogie burgheză a lui Kiriţescu: comedia „Marcel şi Marcel” sau „Anişoara şi ispita „(1923) apoi „Florentina” (1925) şi „Cuibul de viespi”, cum s-a intitulat în 1930, comedia „Gaiţele”, jucata prima dată La Craiova de trupa „Bulandra”, apoi, jucată în multe variante, pe mai toate scenele ţării, cu un succes enorm. Acţiunea se petrece „cam prin vara anului 1930”, în casa Anetei Duduleanu, văduva marelui moşier Tasse Duduleanu, casă în care bătrână locuia împreună cu fiica cea mică, Margareta, soţul acesteia Mircea Aldea şi două servitoare Zamfira şi Fraulein.
Într-o casă în care dominau urletele, meschinăriile, egosimul şi ironia dusă la extrem, Mircea Aldea este un intrus, intrat forţat de imprejurările căsătoriei cu Margareta Duduleanu, care se macină încet, încet până ajunge la disperare. În toată acestă monstruozitate, apare Wanda Serafim, o femeie uşoară, venită de la Paris, nepoată a marelui moşier Tasse Duduleanu şi implicit verişoară a Margaretei. Aceasta îl seduce pe Mircea, într-un moment total nepotrivit, când soţia sa era însărcinată. Răceala care intervine între cei doi soţi nu îi dă nicio clipă impresia Margaretei că ar putea fi vorba de o altă femeie, ba chiar îl îndeamnă pe Mircea să meargă însoţit de Wanda la o recepţie dată în cinstea unei cununii, fiind convinsă că adevăratul motiv al îndepărtării bărbatului ei era copilul, pe care acesta îl aştepta cu nerăbdare şi asupra căruia îşi îndrepta acum toată energia afectivă. De aici va proveni şi tragedia: Margareta Aldea suferea de o boală de inimă, iar cei doi fraţi Georges şi Ianache încearcă să o convingă să scape de copil. Femeia refuză categoric acest lucru, argumentul ei fiind dorinţa nemăsurată a lui Mircea de a avea un copil, moment în care Aneta Duduleanu vine în cameră cu un mănunchi de scrisori de dragoste ale ginerelui ei către Wanda. Pe fondul amuzamentului celor doi fraţi şi al bătrânei, Margareta se sinucide cu o supradoză de laudanum. Piesa se incheie cu o „glumă” de parastas, la care până la un moment dat participanţii erau „aşa de bine dispuşi”, după cum, inconştient, mărturiseşte Zoe.

Pagina 2 din 2

JoomShaper