Printr-o inventivitate comică bine definită, deloc rigidă, fără să forțeze limitele imaginației, dovedind o apetență extraordinară pentru textul practicat ca joc, trececerea de la schiță la farsă și vodevil s-a dovedit absolut firească la Cehov, și asta în condițiile în care, deși popular, vodevilul nu era considerat în epocă o specie tocmai serioasă, așa cum bine intuia și autorul!
”Dacă ar afla cei de la ”Severnîi vestnik” că scriu vodeviluri, m-ar anatemiza! Dar ce să fac dacă mă mănâncă degetele și am chef de ceva tralala! Cu toată osteneala ce-mi dau de a fi serios, nu izbutesc: seriosul alternează veșnic cu frivolul. Se vede că așa-i soarta mea. Dar lăsând gluma la o parte, s-ar putea ca această soartă să fie un simptom, cum că niciodată n-o să ajung un om serios și așezat", scria Cehov, cu mult umor, la 22 februarie 1888.

"RECURSUL LA CEHOV”.

În aceste vremuri ne confruntăm cu o reală criză a valorilor și a modelelor, pe fondul deteriorării calității vieții , din perspectiva moralității și a autenticității umane. Cehov, alături de alți mari dramaturgi din istoria teatrului a fost și rămâne unul dintre profunzii "terapeuți", probabil și prin adevărul etern uman al abordării temelor universal valabile ale Umanității. Valorosul nostru coleg, VICTOR IOAN FRUNZĂ, ne-a făcut un prețios cadou, propunându-ne acest spectacol-coupe.

CALHUS (CÂNTECUL LEBEDEI), URSUL, JUBILEUL și CERERE ÎN CĂSĂTORIE, patru povești, patru bijuterii teatrale, patru ”tablouri" în care cu greu nu te poți recunoaște! Patru pretexte de virtuozitate regizorală, transformată de inteligența, rafinamentul și intuiția regizorală într-unul singur, profund, unitar stilistic, un "discurs" implicit asupra naturii umane, susținut cu umor, talent, lacrimă, patos și dăruire de actorii Alin Florea, Corina Moise, Valentin Terente, Ramona Gîngă, Adrian Ștefan și alții.

De remarcat scenografia lui George Mosorescu, muzica originală a lui Cari Tibor și munca creativă a tuturor atelierelor teatrului, cu mențiune specială pentru pictura lui Carmen Rus și Mariana Bogdan. Mulțumiri d-nei profesoare Adriana Burcă pentru acompaniamentul la pian. În 28 și 29 ianuarie, adică sâmbătă, respectiv duminică, de la ora 18,00, la Sala Mare a TMF, premiera spectacolului ”BĂRBAȚI, FEMEI ȘI VIAȚA DINTRE EI”, în direcția de scenă a lui Victor Ioan Frunză, adică ”RECURSUL LA CEHOV!”  Lucian Sabados, Manager

Premiera va avea loc vineri 20 ianuarie , ora 18.00 la Sala – ”Avantgarde” a Teatrului ”Maria Filotti”.

”Sunt o actriță adevarată: joc cu plăcere, cu entuziasm. Scena mă îmbată si simt că sunt frumoasă. Si acum, de când sunt aici, am mers mult pe jos si tot umblând,m-am gândit și am simtit cum cu fiecare zi ce trece cresc puterile sufletului meu.Acum știu, înteleg, Kostea, că în ceea ce facem noi, ori că am juca pe scenă,ori că am scrie, principalul nu e Gloria, nu e strălucirea, nu e ceea ce visam eu, ci puterea noastră de a îndura, să știi să-ți porti crucea si să-ti pastrezi credinta.Eu cred si sufar mai putin.Si atunci cand ma gândesc la chemarea mea, nu mă mai tem de viață”.
“Pescarusul” de A.P.Cehov

”BĂRBAȚI, FEMEI ȘI VIAȚA DINTRE EI”, cu subtitlul "Patru piese scurte de Anton Pavlovici Cehov" este premiera ce se află în aceste zile în faza finală de repetiții la TMF! Adică, un EVENIMENT TEATRAL ÎN DEBUT DE AN, întrucât cel care a strâns laolaltă patru dintre cele mai celebre piese scurte ale lui Cehov este nimeni altul decât faimosul regizor VICTOR IOAN FRUNZĂ. În ordinea ””CALHAS("Cântecul lebedei"), ”URSUL”, ”JUBILEUL” și ”CERERE ÎN CĂSĂTORIE”, redutabilul regizor, alături de scenograful George Mosorescu, compozitorul Cari Tibor, pianista Adriana Burcă și mai ales distribuția de "zile mari", compusă din Alin Florea, Corina Moise, Valentin Terente și Ramona Gîngă, încearcă sa dea măsura unui ”COUPE CEHOV” inteligent, spumos, comic dar, ca întotdeauna la Cehov, reflexiv, substanțial și expresiv! Așadar, Doamnelor și Domnilor, la Teatrul ”MARIA FILOTTI”, în 28 și 29 ianuarie, lansarea unui proiect nou , important și , sperăm noi, de cursă lungă! Vă așteptăm cu drag!

Echipa TMF

În următoarele zile vă vom introduce în tainele și surprizele unui recital cu o ‘’poveste- spectacol’’ care  ne privește pe fiecare dintre noi.

În  deschidere , ACTRIȚA , interpretată de Wanessa Radu  vă poftește în “apartamentul” său .”Aliații” săi pe parcursul spectacolului , cei prin care  și cu care  va dialoga ,pentru și cu dumneavoastră spectatorii , sunt cateva personaje feminine din repertoriul clasic al teatrului : “Anca” din “Năpasta” lui I.L. Caragiale , “Nina  Zarecinaia “ ( Pescărușul ) și „Sonia” ( „Unchiul Vania” ) ambele din creația   marelui A.P. Cehov  , „Nora”  din „Casa Păpușilor” ( „Nora” ) de Ibsen și cateva ipostaze  mai moderne , ca de exemplu Edith Piaf și Maria Tănase .

Regia – Anca Cismaru , Selecție texte - Anca Cismaru și Wanessa Radu, dramaturgia  și ilustrația muzicală - Lucian Sabados , scenografia - Carmen Rus și Mariana Bogdan , la pian compozitorul  Cornel Cristei.  

Sâmbătă, 14 ianuarie, la Sala ”Bujor Macrin”, de la ora 18.00 vă invităm și vă recomandăm cu mare plăcere un spectacol deosebit, ultima noastră premieră, fascinanta poveste a Neranțulei lui Panait Istrati, în regia inspirată a lui Bogdan Budeș și scenografia expresivă a Simonei Negrilă.

Destinul omului și scriitorului Panait Istrati depășește cu siguranță orice formă de imaginație, s-a născut la Brăila spre final de secol al XIX –lea, oraș multietnic în care români, turci, evrei, greci, ruşi, armeni, bulgari şi saşi conviețuiau pașnic, în acel evantai de străzi pietruite ce se pierd în Dunăre, în acea lume cosmopolită din care s-au născut sublimele sale personaje, precum Chira, Codin sau Moș Anghel.
Ca într-un uragan al patimilor, în căutarea desăvârșirii, învins sau debordând de speranță, a străbătut Egiptul, Palestina, Siria, Turcia, Grecia, Italia, Elveția. Așa cum îl vedea bunul său prieten, autorul lui ”Zorba”, scriitorul cretan Nikos Kazantzakis, Panaitaki, un visător incurabil, avea o mare dorință: să găsească un prieten care să i se devoteze, nedespărțiți să încerce împreună marea aventură a vieții. Omul în căutarea destinului. Un destin ce avea să fie desăvîrșit prin intermediul marelui scriitor francez, Romain Roland, cel care îi ascultă spovedania, îi înlesneşte debutul şi îi prefaţează prima carte. Drumul către marea literatură era deschis, astfel a devenit foarte repede unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori ai lumii.

A mai trecut un an, 2016, în care sperăm că am reușit să vă convingem de menirea noastră, aceea de a face teatru de calitate la Brăila. Vă mulțumim că ne-ați fost alături, Dumneavoastră, dragii noștrii spectatori și vă așteptăm în 2017 la întâlnirea cu noi proiecte provocatoare și interesante.

CRĂCIUN FERICIT ȘI UN AN NOU PLIN DE ÎMPLINIRI!

Echipa Teatrului ”Maria Filotti” Brăila